wso shell indir alfa shell indir shell indir shell indir

Pasaje rapoarte MCV despre activitatea AID

 

  Activitatea Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, prin implicarea acesteia în proiecte anticorupţie, este reflectată în Rapoartele Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. EXTRASE RELEVANTE cu privire la activitatea Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei din Rapoartele Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare  Ianuarie 2014 „Strategia Națională Anticorupție (SNA) este o inițiativă importantă prin care s-a reușit extinderea cadrului comun la o gamă largă de instituții române. Activitatea depusă în cadrul strategiei în vederea răspândirii bunelor practici și a încurajării organismelor publice de a dedica resurse și atenție luptei împotriva corupției este în mod cert o activitate valoroasă. În mai multe instituții, cum ar fi Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, Ministerul Dezvoltării Regionale și Agenția Națională de Administrare Fiscală, au continuat să fie derulate, cu finanțare din partea UE, proiecte specifice în domeniul anticorupției care au dat rezultate interesante și care constituie un posibil exemplu de bune practici. Comisia așteaptă cu interes să utilizeze aceste inițiative la elaborarea unor proiecte specifice pentru următoarea perioadă de programare.” Raport tehnic care însoţeşte documentul Raport al Comisiei Către Parlamentul European şi Consiliu  Ianuarie 2014 4.1. Strategia Națională Anticorupție (SNA) Strategia Națională Anticorupție pe perioada 2012-2015 continuă să se dezvolte. Aceasta include activități legate de monitorizarea punerii în aplicare, în special prin intermediul evaluărilor inter pares la care au participat ONG-uri, în ultimul trimestru al anului 2013. Pe baza unei evaluări a riscurilor, fiecare instituție care face obiectul SNA trebuie să definească și să aplice norme de disciplină și standarde de control intern cu privire la integritate, la etică și la funcțiile vulnerabile. Din reexaminările și monitorizarea efectuate se pare că nu există o abordare comună cu privire la evaluarea riscurilor și că instituțiile aplică o serie de norme și standarde diferite. Instituțiile care nu cooperează nu sunt sancționate, deși există o listă neagră a celor care nu și-au publicat rapoartele. Punerea în aplicare a SNA este monitorizată de misiuni de evaluare tematică, care au loc la nivel local și central. Există, de asemenea, și un portal dedicat SNA, care oferă posibilitatea de a raporta date privind indicatorii măsurilor preventive, precum și autoevaluări ale instituțiilor publice. S-au înregistrat progrese și în ceea ce privește participarea autorităților locale la SNA, din cele 3 177 de unități administrative 2 532 desemnând persoane de contact pentru activitățile legate de punerea în aplicare a SNA. 4.2. Exemple de luptă împotriva corupției  4.2.1. Lupta împotriva corupției la nivel mic și mediu Strategia Națională Anticorupție are și o componentă locală, sub formă de “grupuri operative” (grupuri de acţiune anticorupţie) locale din care fac parte toți corespondenții din diferite administrații, de la, de exemplu, paza de coastă și poliție, la școli și case de pensii. Există platforme pentru efectuarea de schimburi de cele mai bune practici în ceea ce privește identificarea riscurilor și măsurile preventive. Unele dintre cauzele care stau la baza micilor acte de corupție, cum ar fi salariile mici, sunt greu de eliminat, însă unele autorități române care își desfășoară activitatea în acest domeniu au identificat măsuri concrete pentru a descuraja practicile de corupție. Iată câteva exemple: verificarea numerarului înainte ca polițiștii și ofițerii vamali să intre în tură și la încheierea acesteia, amplasarea de camere video în vehiculele de patrulare, programarea aleatorie a candidaților care doresc să susțină examenul pentru obținerea permisului de conducere, supravegherea video și rotația personalului din primării a căror activitate implică primirea de plăți în numerar și un sistem care permite urmărirea online a cererilor administrative, pentru a limita contactul fizic dintre cetățeni și funcționarii publici. Utilizarea tehnologiei și sporirea transparenței au fost identificate drept factori generali care pot contribui la lupta împotriva corupției. 4.2.3. Proiecte Proiectele anticorupție specifice, de exemplu cele din cadrul ministerelor Educației, Sănătății, Justiției și Dezvoltării Regionale, precum și cele din cadrul ANAF au continuat. Un element important l-a constituit formarea funcționarilor publici, ilustrând creșterea accentului asupra prevenirii în lupta împotriva corupției. Următoarele proiecte susținute de ONG-uri românești și de UE servesc drept exemplu în acest sens: Ministerul Educației: Timp de mulți ani frauda nu a fost considerată o prioritate, dar importanța acesteia a crescut ca urmare a scandalurilor din învățământul superior, ca de exemplu în urma obținerii frauduloase a unor diplome de medic (caz care a dus la pedepse cu închisoarea). Continuă să fie identificate cazuri de corupție, atât de către DNA, cât și de către Ministerul Educației, însă la scară mică, din punct de vedere statistic. A fost promovată utilizarea camerelor video în sălile de examen și pentru transmiterea subiectelor de examene se utilizează un sistem de transport securizat. În septembrie 2013 a fost adoptată Strategia Anticorupție în Educație, pentru care s-a acordat sprijin financiar. Ministerul examinează posibilitatea revizuirii programei de învățământ pentru a include aspecte legate de corupție și a invitat magistrați să vorbească în școli. Ministerul Sănătății: este recunoscută necesitatea de a lupta împotriva corupției atât în ceea ce privește „plățile informale”, cât  și achizițiile publice, iar sectorul sănătății pare a fi unul dintre cele mai problematice din România. A fost efectuat un studiu privind corupția în cadrul serviciilor de sănătate, cu sprijinul fondurilor UE. Acesta a arătat faptul că societăți care furnizează bunuri destinate spitalelor „se organizează în carteluri” și că se percep plăți abuzive pentru infrastructură (bunurile contractate sunt facturate la un preț excesiv sau acestea nu sunt furnizate). „Plățile informale” sunt larg răspândite, cu câteva excepții (serviciile de urgență, de exemplu). Pentru achizițiile publice a fost instituită o agenție centrală pentru achiziții publice pentru sănătate, care a permis deja realizarea de economii substanțiale (stenturi, consumabile, vaccinuri, ambulanțe etc.). 4.2.4. Societatea civilă  Societatea civilă din România joacă un rol important în promovarea luptei împotriva corupției și în schimbarea practicilor, atât prin documentarea și evidențierea problemelor, cât și prin acordarea de sprijin și de expertiză pentru proiecte anticorupție concrete”. Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare  Ianuarie 2013 ”În plus, o serie de proiecte anticorupție sunt finanțate din fonduri ale UE, inclusiv în cadrul Ministerelor Educației, Sănătății și Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Punerea în aplicare progresează și în prezent sunt așteptate rezultatele acestor proiecte.” Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare  Iulie 2012 “În sectorul educației au fost introduse câteva măsuri-pilot de prevenire, cum ar fi propunerile Centrului Național de Integritate (de exemplu, supravegherea video la examenele de bacalaureat), și este în curs de elaborare o strategie sectorială în contextul unui proiect anticorupție finanțat de UE. Alte domenii-cheie de risc care trebuie avute în vedere sunt investițiile în infrastructura școlară și corupția în cadrul sistemului de examinare în școli și al sistemului de acordare a diplomelor în unitățile de învățământ superior. Activitățile în sectorul sănătății se află la început de drum, prin lansarea unui alt proiect important finanțat de UE64. Aceste activități-pilot desfășurate în domenii sensibile din punctul de vedere al corupției au fost utile și au avut un impact important asupra bugetului de stat, însă ele trebuie continuate pentru a deveni parte dintr-o abordare sistematică. 64 Acest proiect va consolida capacitatea de depistare a neregulilor din sistemul de achiziții al sectorului sănătății, în timp ce un alt proiect important a fost propus pentru o mai bună informare a pacienților cu privire la drepturile lor și pentru combaterea dării de mită în sistemul sănătății. Un proiect anticorupție a fost lansat și de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, în vederea analizării vulnerabilităților la corupție din cadrul ministerului și al structurilor subordonate acestuia și în vederea elaborării unei strategii detaliate.” Raportul intermediar al Comisiei Europene privind Progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare  Februarie 2012 „Începând cu vara anului 2011, România a obţinut finanţare din fonduri UE pentru proiecte anticorupţie, la nivelul Ministerului Educaţiei, al Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Implementarea acestor proiecte  a început, iar la acest moment se aşteaptă rezultatele acestor proiecte.” Raportul Comisiei Europene privind Progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare – Iulie 2011 „Centrul Naţional pentru Integritate a organizat reuniuni regionale ale grupurilor de acţiune anticorupţie din toate judeţele, în cadrul cărora a fost discutată punerea în aplicare a Strategiei Naţionale Anticorupţie şi a elementelor noii strategii şi au fost prezentate o serie de propuneri concrete, unele dintre acestea fiind preluate de către autorităţile responsabile. Totuşi, în pofida unor astfel de exemple de bune practici, prevenirea şi lupta împotriva corupţiei în domenii vulnerabile precum asistența medicală, administraţia locală, administraţia fiscală şi achizitiile publice nu beneficiază încă de o atenţie suficientă. Ministerul Sănătăţii a instituit un grup de experţi pentru pregătirea unui proiect în cooperare cu parteneri din societatea civilă, care urmareşte aplicarea unor măsuri destinate creşterii integrităţii şi responsabilităţii în sistemul medical. Totuşi, rezultatul acestei iniţiative nu este încă vizibil la acest moment. Raportul intermediar al Comisiei Europene privind Progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare – Februarie 2011 În ultimele şase luni, au fost aplicate în continuare diverse măsuri de prevenire a corupţiei. Aceste măsuri includ: acţiuni continue de implementare a unei noi metodologii pentru identificarea riscurilor şi vulnerabilităților la corupţie în  Ministerul Administraţiei şi Internelor; propuneri suplimentare care derivă din dezbaterile anticorupţie găzduite de Centrul Naţional de Integritate; conferinţe de promovare a celor mai bune practici în administraţia publică, organizate de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. De asemenea, sunt în curs de elaborare propuneri de consolidare a mecanismelor de prevenire şi detectare a cazurilor de corupţie în ceea ce priveşte procedurile de achiziţii din sectorul public. Raportul Comisiei Europene privind Progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare – Iulie 2010 În vederea înteţirii eforturilor de prevenire a corupţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor a asigurat finanţarea Centrului Naţional pentru Integritate, care a început să îşi consolideze şi intensifice contribuţia la eforturile anticorupţie. Reţeaua de Grupuri de Acţiune Anticorupţie a CNI oferă posibilitatea ca practicienii de la nivel local să identifice riscuri şi posibile acţiuni de remediere, pe care Centrul le analizează şi dezvoltă în propuneri de politici publice ce sunt transmise instituţiilor competente. Un set de propuneri au fost deja identificate şi se află în curs de analiză la nivelul Centrului. Acestea includ măsuri de reducere a corupţiei în poliţia rutieră, achiziţii publice, în sectoarele sănătate şi financiar-fiscal. Şase propuneri au fost deja asumate la nivelul instituţiilor competente şi urmează să fie implementate. Raportul intermediar al Comisiei Europene privind Progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare – Martie 2010 În ceea ce priveşte activitatea de prevenire, DGA a elaborat şi iniţiat aplicarea unei noi metodologii pentru identificarea riscurilor şi vulnerabilităților la coruptie în cadrul MAI şi a continuat campaniile de sensibilizare a opiniei publice, adresându-se cetăţenilor pentru a-i descuraja să ofere mita. MAI intenţionează să facă apel la Centrul Naţional pentru Integritate şi să consolideze rolul acestuia, cu finanţare asigurată pentru următorii doi ani, astfel incât să poată să consolideze reţeaua de grupuri de acţiune anticorupţie şi să crească intensitatea activităţilor de formare pe care centrul le furnizează. Raportul Comisiei Europene privind Progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare – Iulie 2009 Centrul Naţional pentru Integritate şi-a continuat activitatea, inclusiv desfăşurarea de cursuri şi organizarea de dezbateri regionale pe tema anticorupţie. În urma acestor dezbateri, Centrul a emis o serie de recomandări care să fie supuse atenţiei autorităţilor române, însă, în multe dintre cazuri, este neclar în ce masura au fost luate în considerare aceste recomandări. Raportul intermediar al Comisiei Europene privind Progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare – Februarie 2008 În luna noiembrie, ministrul de interne a semnat un nou protocol privind Centrul Naţional de Integritate, după întârzieri considerabile în implementarea proiectului. Linia verde anticorupţie, prevăzută iniţial a fi o linie gratuită pentru combaterea corupţiei, a fost extinsă pentru a include întrebările generale ale cetăţenilor în legatură cu activitatea Ministerului de Interne. Raportul Comisiei Europene privind Progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare Iunie 2007 România a înregistrat progrese în ceea ce priveşte proiectele reprezentative de sensibilizare a publicului cu privire la corupţie, precum linia „verde” anticorupţie care cunoaşte un mare succes şi Centrul Naţional pentru Integritate, un organism public independent de consultanţă în materie de corupţie, organizat în cooperare cu societatea civilă. În plus, România a organizat o serie de campanii de sensibilizare cu privire la fenomenul de corupţie, destinate publicului larg, magistraţilor şi persoanelor cu funcţii publice din diferite sectoare de activitate. Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (DGA) a întreprins o serie de măsuri proactive, precum teste de integritate şi inspecţii.Au fost organizate programe de formare pentru persoanele cu funcţii publice şi au fost instituite măsuri de prevenire în domenii precum sănătatea şi educaţia. Cu toate acestea, nu exisă o strategie detaliată locală împotriva corupţiei, bazată pe evaluarea riscurilor, care să vizeze sectoarele cele mai vulnerabile şi administraţia locală. Nu s-a raportat difuzarea si extinderea activităţilor-pilot care au înregistrat succese. În plus, există încă motive de îngrijorare cu privire la continuarea sprijinului politic acordat proiectelor importante de mare anvergură, precum Centrul Naţional pentru Integritate.